
in 1984 Ceausescu decreta temperatura maxima autorizata din locuinte la 14 grade Celsius
In 1986, la o populatie mondiala estimata la 4,816 miliarde de oameni, 1.747 miliarde de oameni traiau in tari cu regim democratic, 1. 121 miliarde in tari semi-democratice iar 1.947 miliarde erau captivi unor regimuri totalitare. Asadar, libertatea nu era corect distribuita si nu era aceeasi pentru toti.
(Jean-Francois Revel)
http://www.worldaudit.org/
Se discuta in ultima vreme despre infiintarea unui organism de control a actelor de brutalitate la adresa animalelor - este vorba despre Politia Animalelor.
Nu gasesc in istoria recenta a Parlamentului o initiativa mai buna decat aceasta. Campania media din ultima vreme dedicata, pe de o parte, pedepsirii brutelor care-si chinuie animalele precum si, pe de alta parte, gasirii unor solutii ca acesti monstri sa inceteze tratamentul barbar asupra bietelor fiinte, este demna de lauda. Trebuie sa i se explice poporului (r)roman de ce acei nenorociti care chinuie bietele animale trebuie, la randul lor, sa fie chinuiti pana isi vad moartea cu proprii ochi.
Pedeapsa cea mai crunta pentru aceste brute nenorocite nu este o amenda de 60-70 RON.
Este fierul rosu incins si pus apoi pe locul unde ar fi trebuit sa fie inima acestor criminali.
Nu poti fi considerat extremist daca ceri ca astfel de monstri sa fie chinuiti pana la epuizare fizica si emotionala.
Au animalele drepturi? Sunt ele fiinte morale?
In 1975 Peter Singer scria cartea “Animal Liberation” ce pune sub semnul intrebarii ideea potrivit careia putem folosi dupa bunul nostru plac animalele si pune bazele unei “etici a tratamentului asupra animalelor”. Concluzia la care s-a ajuns dupa discutiile ce au urmat publicarii acestei carti este ca aceea ca animalele nu sunt roboti, nu putem dispune de ele dupa bunul nostru plac, pentru ca ele au sentimente si sunt “demne de consideratie morala”.
Tom Regan in “The Case of Animal Rights” sustine ca au drepturi doar fiintele care au o valoare inerenta. Iar drepturile sunt acele principii care protejeaza aceasta valoare inerenta. Valoarea inerenta, sustine Regan, apartine fiintelor constiente de ele insele, celor ce pot concepe viitorul si au argumente teleologice.
Drepturile animalelor trebuie sa fie morale si nu legale.
Dorinta noastra de a avea grija de un animal, de a-l ingriji si ai aplica tratamentul cuvenit unei fiinte cu sentimente si ratiune – Regan considera de exemplu ca toare mamiferele in varsta de cel putin un an si normale din punct de vedere mintal au valoare inerenta - trebuie sa izvorasca din principiile morale ale propriilor noastre fiinte si nu din caracterul punitiv al legilor.
Regan si Singer considera ca fiind inacceptabil acordarea de importanta mai mare intereselor propriei specii (speciism) ei afirmand ca animalele si oamenii impartasesc aceleasi caracteristici morale si au aceleasi drepturi de baza.
Conditiile in care sunt tinute si crescute unele animale si modul in care sunt folosite de catre fermieri, cercetatori, blanari, medici, agenti comenciali par a nu lua in calcul faptul ca animalele sunt totusi inzestrate cu sentimente, ele sunt fiinte vii. Cainii plang, se stie.
Am cautat mereu scuze pentru brutalitatea actiunilor noastre indreptate inspre animale in tot felul de principii si conceptii izvorate din nimicnicia ratiunii noastre; am incercat sa surprindem diferentele ce exista intre noi si animale care sa justifice barbaria actelor noastre: am apelat la traditia crestina despre ce e “sufletul” (importante sunt fiintele care au suflet), apoi am mers pe diferentele “cantitative”: folosirea uneltelor si marimea creierului, iar mai tarziu, cand aceste argumente au fost compromise, am trecut direct la lucrurile complexe, la filosofia limbajului arfticulat si a definirii omului ca fiinta autonoma.
Cred ca toate acestea sunt pur si simplu scuze pentru a justifica comportamentul nostru abominabil fata de animale.
Animalele nu sunt agenti morali (un leu nu este responsabil moral pentru uciderea unei antilope). Omul este un agent moral. si este responsabilitatea lui sa se poarte in consecinta.
R. G. Frey argumenteaza ca atat animalele cat si bebelusii sau debilii mintali sunt membri ai comunitatii morale, au dreptul la consideratie morala pentru ca pot suferi, iar situatia unui caine este identica cu situatia unui copil sau cu situatia unui om matur. Ei trebuie sa beneficieze, toti, de acelasi tratament moral.
“Nu pot intelege de ce apartenenta la o specie este un criteriu sificient pentru a sustine ca avem o relatie morala speciala cu semenii nostri…cum este posibil sa ai o relatie morala speciala cu ceilalti oameni doar prin simplul fapt de a te fi nascut?” (R. G. Frey)
Etica centrata pe animal necesita acordarea de consideratie morala animalelor luate in analiza ca individ in parte si nu ca specie.
Poate ca initiativa legislativa ar trebui sa plece de la toate aceste considerente morale, sociale etc. ca legiuitorii sa poata elabora cea mai potrivita lege dedicata drepturilor animalelor.
Este impetuos necesara o astfel de lege. Barbaria omului a ajuns la extrem.
Seara de seara vad la televizor “cai batuti de animale”
Comments Off