moralism desantat

dupa ce cabinetul Boc a rezolvat (parese) toate enigmele economiei si pe cele care stau la baza functionarii adecvate a unui stat de drept, iata ca, acum, in mileniul trei ministrii pun pe tapet o problema spinoasa ce tine mai degraba de metafizica decat de preocuparile unui guvern incompetent: prostitutia.
a fi sau a nu fi legalizata?
domnul prim-ministru s-a declarat impotriva acestei practici fara a aduce in discutie motive decente; ci pur si simplu pentru ca domnul Boc constientizeaza ca aceasta problema poate fi un bun aspirator de voturi de la bunicutele habotnice care cu o mana isi fac cruce si cu alta intorc lumanarea
obisnuiti cu aruncarea mizeriei sub covor si pozand apoi in oameni curati ministrii par a trai in realitati paralele.
iata ce declara domnul Boc deunazi: “… un lucru care nu este sănătos pentru societate nu trebuie încurajat „de dragul de a face bani” la bugetul de stat. „Nu cred că trebuie folosită criza pe principiul lui Machiavelli «Scopul scuză mijloacele», nu trebuie să ajungem acolo. Nu ştiu dacă un lucru care nu este sănătos pentru societate trebuie neapărat încurajat de dragul de a face bani. Societatea românească nu ştiu dacă este pregătită pentru o asemenea decizie şi nu aş vrea să preluăm formula lui Machiavelli «Scopul scuză mijloacele prin care trebuie să facem bani»”, a spus Boc, duminică, într-o emisiune la Prima TV (gandul.info)
Domnul Boc este dispus, din lasitatea bine cunoscuta, sa lase problema prostitutiei in curtea BOR. Adica sa aruncam mielul in gura lupului. Problemele pe care le intampina domnul Boc sunt repede aruncate in curtea altora pentru ca el este incapabil sa poate decide asupra unui lucru si, oricat de inteligent si pregatit l-as considera pe Boc, tot nu ma pot abtine sa cred despre dumnealui ca este o marioneta penibila, nu numai a Presedintelui, dar, iata, a tuturor celor care vor sa intervina cu ceva in Guvern. Avem un prim-ministru care danseaza dupa cum ii canta Basescu, BOR, Geoana, si cloaca de la Cluj.
Enigma prostitutiei si a prostituatelor/prostituatilor a fost repede deslusita si etichetata de Boc: nu e sanatos.
boala primitivismului moral in care ne zbatem este sa credem ca ispasirea vine de la Dumnezeu. si, ingnoranti, ii folosim numele in speranta ca doua babe lesinate si patrunse de bigotism vor pune stampila pe numele nostru.
ceva retorica:
e sanatos ca o firma sa ia de la stat energie pe care apoi o vinde tot statului la un pret exorbitant?
e sanatos ca jumatate dintre ministri sa fie incompatibili cu functia lor, cel putin din punct de vedere moral?
e sanatos ca mezina prezidentiabilului sa fie pusa pe tapet si batjocorita de presa internationala pentru puseurile ei homo politicus?
e sanatos ca un dealer auto sa predea medicina la tv?
e sanatos ca in 20 de ani sa nu construiti un kilometru de autostrada?
e sanatos sa intretineti o mafie si o mizerie morala doar pentru interesele dumneavoastra meschine?
e sanatos sa nu va pese de nimic altceva decat de interesele voastre de fiinte marunte si finite?
e sanatos sa distrugeti tot in tara asta si apoi sa pozati in eroi?
…
…
…

nu!

nu este sanatos.
sau
in fapt,
prostitutia mi se pare de o mie de ori mai sanatoasa decat creierele voastre

intrerup criza

sa vorbesc despre Ambramburica, aceasta Ecaterina Teodoroiu a invatamantului romanesc si Ioana d’Arc a educatiei de pe meleagurile noastre scumpe. Ministareasa, dupa ce a facut praf educatia romaneasca in precedentul mandat, se intoarce acum hotarata sa decimeze firimiturile ramase. Profesorasii si academicienii de Stefan Gheorghiu, perindati inaintea ministaresei prin educatia romaneasca sunt mici copii pe langa ambitiile demonice ale acestei femei frustrate dar decisa, din ignoranta sau, poate din prostie, sa schimbe schimbarea in educatie.
masurile de reforma luate de madame sunt la fel de abramburite pe cat este si ea.
fara noima, fara sens, fara scop, masurile sunt sortite esecului ca si mandatul domniei sale
scoaterea din planul de invatamant a materiilor umaniste, sau reducerea acestora, face parte din planurile Ecaterinei de a seduce mamicile cu sloganul “n-am imbatrinit degeaba. si o femeie batrana poate distruge ceva”.
viata elevilor, viitorul acestora.
consecventa incapacitatii dumneaei de a nu vedea nimic dincolo de portile Politehnicii doamna in cauza - avangardista, credula, simte ca totul se poate rezolva ca la sedintele PCR.
in ce tara primitiva traim de putem suporta astfel de personaje?
cat de jos si cat de lipsiti de sens ne credem incat sa permitem sa fie distrus tot?
Evul Mediu propus de Ambramburica pe post de Revolutie Industriala nu ne poate pacali in asa hal incat sa nu luam atitudine…
educatia romaneasca este moarta!
iar astfel de incompetenti si frustrati de propria lor neputinta nu fac decat sa conduca mortul pe ultimul drum.
desfiintati Ministerul. desfiintati nomenclatura din educatie.
lasati copii sa respire liber…
vor fi mult mai fericiti singuri…

sa-i ofer doamnei o mostra de educatie (la care cu brio a participat)

de ce intarzie revolutia?

“Este uluitor cit de prompt penalizeaza institutiile statului dorinta
oamenilor de a actiona solidar, in favoarea binelui comun. Nu stiu daca sinteti la curent cu epopeea din nordul tarii, una de departe
mai importanta decit violatorii din Italia si spionajul ucrainean. Locuitorii din Marginea, judetul Suceava, au construit, la inceputul lui
februarie (intr-o singura zi!), un pod de lemn peste riul Sucevita. Satui sa tot astepte finalizarea lucrarilor la vechiul pod distrus de puhoaie in urma
inundatiilor din iulie anul trecut, exasperati de birocratia care amina termene peste termene si pusi de autoritati sa ocoleasca pe un drum
impracticabil, marginenii au strins bani, au construit un pod si au reluat circulatia rutiera prin zona. Fericirea oamenilor a durat putin timp.
Nevenindu-le sa creada minunea podului ridicat intr-o singura zi, reprezentantii Apelor Romane au facut plingere impotriva satenilor.
Parchetul de pe linga Judecatoria Radauti a deschis un dosar penal, pedeapsa pentru constructia ilegala a podului fiind ani buni de inchisoare. Grupul
“dizident si conspirativ” de la Marginea poate fi acuzat de institutiile statului de comportament recidivant si agravant. “Infractiuni” asemanatoare
s-au mai produs in trecut, cind aceiasi localnici au reabilitat un drum de 1,3 kilometri si au refacut un pod, ambele perfect practicabile in prezent.
Dar cel mai grav este faptul ca, la inundatiile de anul trecut, inculpatul Ghita Mafteian a mers (fara autorizatie!) cu excavatorul proprietate
personala si a salvat o familie din calea puhoaielor, in timp ce pompierii, fara utilajele necesare, se dadusera batuti. Cazul de la Marginea nu este
singular. Un director de scoala dintr-o comuna ieseana a fost amendat de primar pentru ca a construit, cu ajutorul parintilor, un grup sanitar pentru
elevi. Motivatia primarului? Directorul scolii nu avea autorizatie. De ce cazul podului este atit de important? Podul de la Marginea poate fi podul catre o altfel de Romanie. Nu exista, pe fond, nimic mai traumatizant decit intilnirea, medierea pe care zilnic o avem cu statul, cu birocratia
sau cu cei care spun ca o reprezinta. Fiindca este uluitor cit de prompt penalizeaza institutiile statului dorinta oamenilor de a actiona solidar, in
favoarea binelui comun, si cit de greu sanctioneaza actiunile indreptate impotriva comunitatilor. In cazul nostru, este un prilej de reflectie despre
rostul si misiunea statului. Statul comunist urmarea controlul, supunerea, intimidarea cetatenilor sai. Actualul stat obtine aceleasi efecte prin incompetenta, indolenta si denaturare a rostului sau. Din fricosi, actualul stat ne-a transformat in neputinciosi, in oameni inutili, carora li se
refuza capacitatea organizatorica si posibilitatea de a-si vedea singuri de grija. Mai mult, din posibili revoltati sintem transformati in resemnati.
In fond, pentru ce avem nevoie de stat? In teorie, sa ne asigure securitatea, sanatatea, educatia si reglementarea in justitie a disputelor,
pe cale pasnica si echitabila. Cite din aceste nevoi care tin de rostul statului sint indeplinite si in ce masura? Simtiti ca autoritatile sint
capabile sa va asigure securitatea? Ca sansele de supravietuire intr-o unitate medicala de urgente ar fi mai mari decit cele de deces? Ca
nedreptatile care vi se fac sint curmate de sistemul juridic? Aiurea! Aceste mecanisme se comporta, in general, si sint percepute ca institutii cu care
trebuie sa lupti zi de zi, ca si cum ai fi vinovat. Statul roman, acest produs al societatii romanesti, al nostru, diform si infricosator, nu este
punitiv, ci arbitrar si imprevizibil.
Vorbim de o realitate a celor doua Romanii. O Romanie plina de initiativa, de la Marginea, alcatuita din categoria cetatenilor gospodari si buni, si o
Romanie construita nu pentru a servi intereselor cetatenilor ei, birocratica, abuziva, incredibil de sfidatoare. Ultima nu este capabila sa-si revina cu vitaminele si singele proaspat, trimis pentru transfuzii de la Bruxelles. Exista o cale de iesire din cercul vicios, iar cei din Marginea au gasit-o. Atunci cind cetatenii isi vor construi insule de normalitate, ignorind statul nesimtit, chiar cu riscul penalizarii. Alta solutie nu exista. Statul si legile lui trebuie contestate, facute de ris, ridiculizate, daca ele provoaca in mod evident rau societatii. Atunci cind oamenii vor lua initiativa construirii drumurilor, podurilor, vor incerca sa-si organizeze servicii de salubritate si de sanatate, cind vor sari impotriva acelora care ii sfideaza, atunci vom putea spune ca sintem pe cale sa ne reinventam statul. Pina atunci, nu sintem decit la dispozitia lui sau, ma rog, la discretia celor care cred ca il reprezinta”
(mesaj primit pe societatea_civila)

…pentru ca revolutiile au fost facute in istorie de elite. si cum in Romania elitele sunt reprezentate de niste mitocani depravati…

de cate feluri este limba romana?

ziarele vremurilor noastre relateaza infierbantate despre posibila candidatura a progeniturii prezidentiale la Parlamentul European. fatuca, chinuita de vise stranii - nu cosmaruri -, dezinhibata, energica, se si imagineaza sopuind pe strazile capitalei europene. intre succesuri diverse si infierbantata de oamenii care nu stie sa vorbeasca, domnisoara Basescu este ferm convinsa ca Parlamentul European este un podium de lansare a viitoarei sale cariere politice.
o cariera plina de succesuri, inconjurata de oameni blonzi, frumosi, luxosi, care - scarpinandu-se cu stanga-n dreapta - vor emite lucrubatii filosofice pe la tv pe post de elite.
sa-i uram succesuri tinerei sperante si
sa ne amintim si de doamna Abramburica care, iata, se poate lauda ca a pus la dispozitia poporului roman un sistem educational perfect
in care mai toti analfabetii pot ajunge homo politicus…
iar mandria noastra nationala, poetul nostru valoros, Eminescu, a reusit doar sa intre in Cartea Recordurilor

Sic erat in fatis!