alegeri anticipate la termen
Votul uninominal a devenit principala atractie a societatii politice (si romanesti, din cand in cand) din stagiunea 2007-2008. In doua tururi, in trei tururi, in colegii uninominale, la judete, la Consilii, la Prefectura, disputat, criticat, rumegat, aruncat, dat de pamant, trimis la Curtea Constitutionala – proiectul legii votului uninominal s-a transformat intr-o paranghelie specific romaneasca.
Votul uninominal este si motivarea, principala cauza, principalul argument, asumtie pentru care anul acesta vom trai un adevarat paradox: vom avea alegeri anticipate, la termen.
Vorbesc despre alegerile generale pentru ca cele locale, slava Domnului, au fost stabilite. in conditiile in care Tariceanu nu face ceea ce stie sa faca cel mai bine – sa se razgandeasca, acestea ar trebui sa aiba loc in 1 iunie, primul tur si 14 iunie, turul al doilea. Anul curent. Aici apele sunt relativ clare. Baronii, strigoii, semidoctii, primareii si primaritele, tantiile si nenii din administratia locala, se vede clar, au inceput pomenile electorale, semn ca nu e nimic in neregula cu aceste alegeri. Totul este bine si clar asezat la locul sau. Fiecare cetatean din administratia locala isi cunoaste sensul, locul si pozitia in ierarhia comunala si/sau oraseneasca. Tot ceea ce trebuie ei sa mai faca este sa dea drumul la pomeni. si acestea au inceput. E agitatie mare in provincie. Pentru majoritatea partidelor miza alegerilor locale e mult mai mare decat ce se intampla la alegerile generale. Partidele sunt interesate in pastrarea status-quo-ului local. Interesele comunitatii locale sunt primordiale. Asta in teorie. in practica, interesele economice sunt mai usor de realizat intr-un orasel provincial unde nu te stie nimeni. Judecand dupa cozile la alimentele gratuite oferite de zoon-politikon-ii de provincie este clar ca localele vor fi la termen.
Despre alegerile parlamentare, generale, importante, definitorii, nimeni nu sufla o vorba. Apele nu au fost inca aranjate. Partidele fac intruniri de taina, liderii politici se intalnesc, se aprind, se racesc, conluzioneaza, hotarasc, decid, analizeaza …nimic concret. Politica romaneasca se face adesea intre aducerea notei de plata si lasarea bacsisului.
Alegerile generale, la termen, ar trebui sa aiba loc in luna noiembrie. Pana atunci asistam la circul populist-politicianist oferit zi de zi de protagonistii politichiei romanesti. in fiecare luni dimineata, PSD face anticipate pe baza initierilor de consultari cu celelalte partide (initieri incepute in 2004). Ca partid de opozitie ce se vrea a fi, PSD ar trebui sa inceapa consultarile cu poporul roman pentru pensionarea anticipata a unor personaje din interiorul sau, greu digerabile de catre istoria noastra plapanda. PDL – Partid Liberal Democrat Popular Socialist Verde Conservator sta in banca lui asteptand ordinele de sus. PRM este o cantitate neglijabila in tot acest spectacol sumbru iar despre UDMR si PC nu mai e nimic de spus. Pe marginea scenei stau sa intre in Parlament alte formatiuni politice (de care chiar nu avem nevoie). Cu astfel de partide – fara doctrine, fara personaje credibile, fara esenta, imi este foarte greu sa cred ca vorbim de evolutie pe scena politica romaneasca.
E o diferenta uriasa intre ce ar trebui sa fie alegerile – fie ele locale sau generale, si ce sunt ele in realitate.
in esenta, la alegeri, cetatenii patriei isi mandateaza ispravnicii care sa le reprezinte, prin prisma autoritatii votului lor, interesele si pentru care ei trebuie sa ia decizii. Practic, alesul reprezinta vointa si dorinta celui care l-a ales. Da’ de unde. Uneori, pare ca e invers. Alegatorul devine responsabil in fata alesului. Zi de zi alesii apar la televizor pe post de izvoare de moralitate si buna practica morala. Erijati in aparatori ai “romanismului”, aprigi proteguitori ai paideumei romanesti, datatorii de pensii mari si buna stare, televizatii spera ca poporul se va sensibiliza la elucubratiile lor insolente si le va da votul. Acesta este, in esenta, prapurul lor: votul. si pentru acest nenorocit de vot oamenii astia sunt capabili de orice. si daca ar fi sa invinuiesc pe cineva de situatia noastra actuala – cel putin din punct de vedere politic – acela este poporul roman. Noi suntem, in fapt, responsabili de cei pe care-i avem. Noi i-am ales. Ei sunt produsul nostru. Politicenii nostri nu sunt martieni, nu i-a trimis nimeni aici..Nu sunt nici mai buni, nici mai rai ca noi – suntem identici. si, in loc sa ne zburlim si sa ne suparam mereu pe ei, in loc sa-i acuzam sau sa-i denigram eu propun altceva: sa-i schimbam. Ma ingrozeste insa generatia tanara de politicieni. Noile animale sociale (pentru rautaciosi este traducerea nefericita a lui zoon politikon) sunt mai predispuse la involutie decat rudele lor mai varstnice.
Nu stiu acum cu ce i-am putea schimba. Dar pot sa visez. I-as schimba cu un print german. I-as schimba cu o regina olandeza, I-as da pe toti la schimb cu un politician suedez. Din pacate, ca orice vis si acesta este irealizabil.
No Comments »
No comments yet.
RSS feed for comments on this post.
Leave a comment
Line and paragraph breaks automatic, e-mail address never displayed, HTML allowed: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <code> <em> <i> <strike> <strong>
